Primăria Municipiului Sighişoara

PLANUL   DE   ACŢIUNE   PENTRU EFICIENŢA  ENERGETICĂ

(2008 - 2012)

Agenţia pentru Managementul Energiei Sighişoara

CUPRINS

Introducere..............................................................................................................3

Plan de Acţiune pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul

rezidenţial şi terţiar.................................................................................................5

Plan de Acţiune pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a Transportului

Public.......................................................................................................................11

Plan de Acţiune pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a Iluminatului

Public..................................................................................................................17

Programul de Acţiune în domeniul energiilor regenerabile....................................23

Plan de Acţiune pentru Eficienţa Energetică

(2008 - 2012)

Introducere

Directiva 32/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului European din 5 aprilie 2006, referitoare la utilizarea eficientă a energiei la consumatorii finali şi în sfera serviciilor energetice, menţionează necesitatea realizării Planului de Acţiune, document ce analizează situaţia actuală şi trasează direcţiile prioritare în domeniu.

Măsurile care vizează îmbunătăţirea eficienţei energetice vor da naştere unei importante economii de energie şi vor duce la reducerea dependenţei de importurile de energie.

În contextul legislaţiei Europene, transpusă în legislaţia românească, se impune atât elaborarea unei strategii energetice naţionale şi particularizarea ei în funcţie de condiţiile locale, cât şi realizarea unei strategii naţionale de dezvoltare durabilă.

Comunitatea Europeană se confruntă în prezent cu probleme energetice şi înregistrează pierderi de cel puţin 20% (echivalent a 390 mil. tep).

Pentru a diminua aceste pierderi importante se impune sigurarea securităţii energetice şi reducerea emisiilor de carbon prin stimularea competitivităţii şi prin introducerea tehnologiilor avansate în toate sectoarele economice mari consumatoare de energie.

Sectoarele în care implementarea acţiunilor prioritare vor aduce cele mai însemnate economii în consumul de energie sunt:

1. Clădirile publice şi private;
2. Transportul – sector ce consumă cea mai mare cantitate de produse petroliere cu emisii mari de CO2;
3. Industria – cu potenţial mare de reducere a consumului energetic şi de CO2.

Contextul naţional

Strategia Naţională în domeniul Eficienţei Energetice are ca scop identificarea posibilităţilor şi mijloacelor de creştere a eficienţei energetice pe întreg lanţul energetic, prin implementarea unor programe adecvate.

Legea privind performanţa energetică a clădirilor nr. 372/2005, are ca scop promovarea creşterii performanţei energetice a clădirilor şi Ordonanţa 22/2008 privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a resurselor regenerabile de energie, stabileşte cadrul îmbunătăţirii sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiilor locale, sublinează necesitatea intensificării eforturilor de creştere a eficienţei energetice, responsabilităţii şi transparenţei instituţiilro publice.

Având în vedere că în municipiul Sighişoara, consumul de energie joacă un rol de maximă importanţă, este oportun ca administraţia publică locală să beneficieze de un Plan de Acţiuni pe termen scurt şi mediu care să conttribuie la luarea unor decizii majore cu privire la direcţiile de acţiune în etapele următoare.

Scopul: creşterea eficienţei energetice şi utilizarea surselor alternative de energie.

Planul de Acţiune are drept scop mobilizarea publicului larg, decidenţi politici şi actori de pe piaţă şi transformarea pieţei energiei, astfel încât cetăţenii să beneficieze de infrastructuri, produse şi servicii energetice care să ofere cea mai bună eficienţă energetică.

Planul de Acţiune acoperă o perioadă de patru ani, de la 1 ianuarie 2008 la 31 decembrie 2012, şi este structurat pe următoarele domenii:

1.      Clădiri publice şi rezidenţiale
2.      Transport public
3.      Iluminat public
4.      Energii regenerabile

Unele dintre măsuri sunt prioritare şi trebuie luate fără amânare, altele sunt de adoptat până în 2012.

Planul de acţiune pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul rezidenţial şi terţiar

Acest plan de acţiune oferă un program cadru de lucru pentru administraţia locală pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în sectorul imobiliar şi astfel, permite sectorului locuinţelor realizarea acestui potenţial în abordarea provocărilor de mediu şi economice şi satisfacerea nevoilor sociale.

Îmbunătăţirea eficienţei energetice în locuinţe este definită ca reducerea intensităţilor energetice în serviciile rezidenţiale, fără a compromite nivelul de bunăstare al rezidenţilor sau condiţiile de mediu.

Planul de acţiune specifică o gamă largă de măsuri pentru înlăturarea obstacolelor la eficienţă energetică precum şi pentru transformarea progresivă spre un scop general de energie “zero” şi “zero” emisii de carbon.

Acesta prezintă trei domenii politice de acţiune asupra:

1. Eficienţa energetică şi de guvernare a infrastructurii financiare;
2. Standardele de performanţă energetică şi integrarea tehnologiei;
3. Accesul la eficienţă energetică.

Fiecare domeniu  politic conţine patru scopuri completate de obiective noi detaliate şi termene de punere în aplicare:

1. Context

Sectorul imobiliar se numară printre priorităţile de aplicare a eficienţei energetice în regiune.

În primul rând, sectorul imobiliar este responsabil de 55% din cererea totală de energie pentru încălzire, corespunzător emisiilor de carbon în acest sector sunt semnificative.

1. Prezentul Plan de Acţiune pentru eficienţă energetică a clădirilor urmăreşte să răspundă la o serie de provocări, consideraţii despre oportunităţi, bariere şi perspective pentru aceste probleme.

Sporirea eficienţei energetice în locuinţe este una din condiţiile obligatorii pentru îndeplinirea angajamentelor naţionale şi internaţionale menite să rezolve problemele legate de schimbările climatice, securitatea energetică, dezvoltarea economică şi a sărăciei.

Beneficiile si oportunităţile create de îmbunătaţirea eficienţei energetice în locuinţe sunt:

-         Beneficiile pentru mediu, aşa cum producerea de energie este responsabilă pentru               emisia   gazelor cu efect de seră, îmbunatăţirea eficienţei energetice ameliorează   presiunea asupra schimbărilor climatice globale.

-         Securitate energetică – îmbunatăţirea eficienţei energetice în clădiri permite utilizarea surselor alternative de energie.

-         Atenuarea riscurilor de instabilitate politică datorită crizei energetice posibile sau inflaţiei preţurilor.

-         Beneficii economice – o mai bună eficienţă energetică oferă economii la costurile de funcţionare, în timp ce furnizorii pot beneficia de mai puţine pierderi în furnizarea de servicii energetice.

-         Dezvoltarea sectorului are influenţe pozitive asupra cercetării şi inovării, ocupării forţei de muncă, de investiţii, dezvoltarea IMM-urilor şi oferă un instrument eficient pentru stimularea creşterii economice.

-         Regenerarea mediului construit – reabilitarea caselor şi utilizarea de tehnologii adecvate pentru construcţii poate îmbunătăţii semnificativ confortul interior.

Programe ample de îmbunătăţire, de asemenea, estetice a clădirilor pe piaţa internă, ceea ce face mediul urban, în general mai atractiv.

-         Efecte sociale – intervenţiile pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţelor conduc la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de locuit, a sănătăţii pulice.

1. Îmbunătăţirea eficienţei energetice în locuinţe este definită ca reducerea intensităţii energetice în sectorul rezidenţial şi sectorul servicii fără a compromite nivelul de bunăstare al locuinţelor sau al condiţiilor  de mediu.

După această definiţie, îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţelor este compusă sin urmatoarele elemente, după cum urmează:

1. Adaptarea locuinţelor existente la standarde de energie excelente; 
2. Standardele de energie pentru toate casele nou-construite. 
3. Sisteme eficiente care furnizează servicii de energie.
4. Sisteme de gestionare a locuinţelor care să asigure un consum redus.
5. Înlocuirea aparatelor ineficiente şi a sistemelor de iluminat.
6. Minimizarea amprentei de carbon pentru sectorul locuinţelor.
7. Practici ecologice în construcţii.
8. Accesibilitatea clădirilor la energie.

Politica energetică I. Eficienţa energetică şi de guvernare a infrastructurii financiare.

Obiectivul 1 – Conducerea organizaţională şi planificarea energiei

• Să desemneze organisme administrative responsabile pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în locuinţe.
• Să dezvolte planificarea energetică, gestionarea energetică şi capacităţile de monitorizare.

Obiectivul 2 – Stimulente financiare

• Dezvoltarea de mecanisme financiare care vor stimuli proprietarii, chiriaşii, industria construcţiilor, furnizorii de tehnologie şi alte părţi interesate să investească în eficienţa energetică a locuinţelor.

Obiectivul 3 – Administrarea, întreţinerea şi renovarea locuinţei

• Dezvoltarea instituţională a managementului locuinţelor care să conducă spre îmbunătăţirea eficienţei energetice şi stabilirea de programe pentru renovarea locuinţelor.

Obiectivul 4 – Stabilirea preţurilor energiei la serviciile de utilităţi.

Politica energetică II. Standarde de performanţă energetică şi integrarea tehnologiei. 

Obiectivul 5 – Cerinţe de performanţă energetică în construcţii noi şi locuinţe existente.

• Consolidarea cerinţelor de performanţe energetice şi a emisiilor de carbon, atât pentru locuinţele noi, cât şi pentru cele existente.

Obiectivul 6 – Consum redus de energie şi emisii de carbon tehnologic zero.

Obiectivul 7 – Amenajarea teritoriului, controlul dezvoltării termoficării şi a sistemelor de răcire

• Integrarea strategiilor de eficienţă energetică în strategiile de urbanism şi practici de dezvoltare

Obiectivul 8 – Cercetare, inovaţii şi cele mai bune practici

• Stimularea dezvoltării inovaţiilor şi a tehnicilor noi în sectorul clădiri.

Politica energetică III. Accesul locuinţelor sociale la eficienţa energetică.

Obiectivul 9 – Sectorul clădirilor publice

• Asigurarea transformării clădirilor publice în clădiri cu eficienţă energetică mai mare.

Obiectivul 10 – Accesibilitatea la energie şi integrare socială

• Asigurarea accesului la preţuri accesibile, la eficienţă energetică şi eradicarea sărăciei energetice.

Obiectivul 11 – Sensibilizarea şi consolidarea capacităţilor.

• Furnizarea de programe educaţionale pentru realizarea unei culturi despre energie şi dezvoltarea competenţelor necesare.

Obiectivul 12 – Acces la locuinţe eficiente

• Acţiuni suplimentare în regiunile şi zonele cu niveluri mai scăzute de dezvoltare în domeniuri provocatoare.

Planul de acţiune pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a transportului public în municipiul Sighişoara

Descrierea transportului public local

Municipiul Sighişoara este situat în partea centrală a ţării, în judeţul Mureş, aflându-se la o distanţă de 54 km de reşedinţa de judeţ, Târgu Mureş, şi are un număr de 36.336 locuitori.

1. 1. Operatori

În prezent „Societatea Comercială Apă Termic Transport S.A.” este singurul operator din Sighişoara care efectuează serviciul de transport public local de persoane prin curse regulate.

Numărul actual de trasee de transport public este şapte şi însumează 102,4 km.

Toate cele şapte trasee pornesc din estul oraşului – Ramificaţie – şi au o porţiune comună – strada Mihai Viteazu până la intersecţia Pod Beton – după care se ramifică: catre nord-est spre Cartierul Viilor, către sud-vest spre Ana Ipătescu şi către sud pe strada Dimitrie Cantemir.

Momentan municipiul Sighişoara nu are pistă pentru ciclişti.

1. 2. Situaţia parcului de autovehicule pentru transportul public local

Serviciul de transport public local funcţionează de luni până duminică inclusiv, în intervalul 04:30 – 23:30 şi se efectuează cu autovehiculele afişate în următorul tabel:

Deplasarea autobuzelor în traseu este monitorizată printr-un sistem GPS gestionat de S.C. ATT S.A.

Pentru întreţinerea autovehiculelor s-a elaborat un program de revizii şi reparaţii după cum urmează:

1. 3. Investiţii

Procesul de modernizare a serviciului de transport public a vizat în primul rând înlocuirea parcului auto şi a reprezentat o a doua mare investiţie.

Achiziţionarea autobuzelor şi a microbuzelor s-a efectuat în două etape, între anii 1992 şi 2008.

În perioada 1992 – 1997 au fost achiziţionate zece autobuze, din care nouă marca Roman şi unul marca IKARUS, autobuze care au fost treptat scoase din circulaţie între anii 2002 – 2008, o dată cu demararea procesului de înlocuire a parcului auto. În acest interval parcul auto a fost înlocuit cu nouă autobuze marca MAN, astfel că în prezent transportul public local în municipiul Sighişoara se efectuează cu autobuze MAN cumpărate din Elveţia.

Cele două microbuze Mercedes au fost achiziţionate în 2002 şi respectiv 2005 şi completează parcul auto al societăţii.

În anul 2008 S.C. ATT S.A. a achiziţionat 3 cabine modulare pentru vânzarea biletelor, 27 de validatoare termice de bilete, precum şi un sistem complet de navigaţie GPS pentru monitorizarea parcului auto. Astfel pe fiecare din cele nouă autobuze au fost montate computere de bord ce au fost ulterior conectate, printr-un soft de management al flotei, la computerul dispeceratului.

O primă investiţie efectuată de către S.C. ATT S.A. în anul 2009 pentru sectorul de transport a constat în cumpărarea a două automate de bilete care au fost amplasate în zone periferice ale oraşului.

Următoarele investiţii majore vizează înlocuirea parcului auto cu autobuze ecologice pe bază de biocombustibil şi crearea unei piste pentru ciclişti.

1. 4. Consumuri anuale de energie

Carburantul utilizat pentru alimentarea autovehiculelor cu care se desfăşoară transportul public local este motorina.

În anul 2009 cantitatea totală de motorină utilizată pentru alimentare a fost de 207.266 litri, consumul pe lună fiind cuprins între 16.410 şi 18.608 litri.

Datorită poziţionării geografice, municipiul Sighişoara  are un foarte mare potenţial de cultivare a culturilor pentru producerea biocombustibililor, potenţial favorizat de condiţiile pedo-climatice optime pentru dezvoltare. Dintre acestea amintim: plantele oleaginoase (rapiţa, soia, floarea soarelui), sfecla de zahăr, cartoful, cerealele (grâu, porumb, etc), salcia energetică.

Utilizarea energiilor regenerabile poate reduce semnificativ poluarea atmosferei şi poate contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în timp (în special prin folosirea biocombustibililor), mai ales dacă ţinem cont că 28% din emisiile de gaze cu efect de seră în interiorul UE provin din transport, cu 84% din acestea provenind doar din transportul pe şosele.

Obiective:

• Reducerea emisiilor din transportul public local pentru a reduce impactul asupra mediului a transportului public cu 10% - 15%;
• Îmbunătăţirea calităţii transportului public local, care ar putea mări atracţia cetăţenilor asupra transportului public şi de asemenea numărul de pasageri cu 4% - 8%, media de călători/km în 2009 fiind de 4,30;
• Îmbunătăţirea calităţii vieţii în oraş;
• Reducerea aglomeraţiei în oraş, prin transformarea transportului public într-o soluţie alternativă pentru călătoriile cu maşina.

Un obiectiv major în ceea ce priveşte transportul public în municipiul  Sighişoara este de a mări numărul vehiculelor de transport public care folosesc combustibili curaţi şi regenerabili, reducând astfel utilizarea motorinei şi conducând către un sistem de transport durabil. Utilizarea combustibililor gazoşi ca biogazul şi gazul petrolier lichefiat (GPL) oferă un bonus adiţional de reducere a zgomotului cu până la 50%.

Cetăţenii municipiului Sighişoara vor beneficia de un sistem de transport public la standare europene, având informaţii referitoare la transport pe internet, pe orarul imprimat, la info chioşcuri etc., lucruri care vor schimba aittudinea cetăţenilor asupra transportului public, de la a fi privit ca un serviciu public la o alternativă viabilă.

De asemenea se intenţionează furnizarea unui transport public modern (care să asigure nişte condiţii eficiente şi confortabile de funcţionare şi un serviciu adecvat în orele de vârf şi în afara acestora). Astfel se doreşte creşterea numărului de pasageri, reducerea aglomerării traficului si a poluării ce provine din trafic.

O strategie de marketing bine documentată şi pusă la punct pentru informarea tuturor călătorilor trebuie să cuprindă: campanii, semne, bilete de autobuz gratuite şi abonamente. Scopul este de a adapta informaţia astfel încât să ajungă la toţi cetăţenii în mod egal.

Nivelul traficului şi emisiile din transportul public depăşesc limitele UE. Procentajul vehiculelor bazate pe GPL şi combustibili alternativi (autobuze, taxi, furgonete, microbuze) în municipiul Sighiţoara este foarte scăzut, dacă nu inexistent. Vehiculele bazate pe diesel sunt încă cele mai utilizate pentru distribuirea de bunuri, de către companiile private şi transport public în zonele rezidenţiale şi comerciale.

Numărul de oameni care folosesc transportul în comun este limitat, cu toate că s-a văzut o uşoară creştere  în 2009 (2.162.201 călători) comparatic cu 2008 (2.159.348 călători). Această situaţie negativă a rezultat într-o creştere a folosirii maşinii private în detrimentul transportului public, în special în centrul oraşului, de aici şi aglomeraţia în trafic.

În ceea ce priveşte ciclismul, municipalitatea trebuie să dea prioritate la:

• O structură urbană compactă care să încurajeze utilizarea bicicletei;
• Creşterea costurilor de utilizare a maşinilor: taxe de mediu, costuri de parcare;
• Îndemnuri pentru atitudinea pozitivă faţă de ciclism, prin media;
• Reducerea numărului accidentelor prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a educaţiei despre circulaţie.

Pe lângă faptul că reduce traficul de automobile, şi de aici spaţiile de parcare, precum şi poluarea, ciclismul reduce, de asemenea, costurile legate de sănătate, deoarece, printr-o activitate fizică regulată, cicliştii sunt de obicei mai în formă şi aceasta conduce la mai puţin absentism de la serviciu.

Ideea este de a asocia ciclismul cu transportul public pentru a reduce numărul călătoriilor cu maşina.

Etapele de implementare a măsurilor

1. Organizarea echipei de implementare şi desemnarea sarcinilor.
2. Obţinerea studiului de trafic pentru centrul oraşului.

2.1.          Organizarea procedurii de licitaţie pentru achiziţionarea studiului de trafic şi procesul de contractare.

Echipa de implementare a proiectului trebuie să elaboreze un sondaj de piaţă pentru a identifica companiile de consultanţă cu experienţă în acest domeniu.

2.2.          Primirea studiului livrabil de trafic al centrului oraşului.

1. Obţinerea studiului de fezabilitate pentru proiectarea implementării măsurilor.

3.1.     Organizarea procedurii de licitaţie pentru desemnarea contractantului.

Organizarea trebuie să înceapă cu sondajul pieţei proiectat astfel încât să identifice companiile de consultanţă cu expertiză în acest domeniu. Studiul de fezabilitate trebuie să propună măsuri pentru îmbunătăţirea transportului public, să elaboreze campanii de promovare pentru măsurile legate de scăderea nivelului de trafic şi a emisiilor poluante rezultate.

3.2.          Achiziţionarea studiului de fezabilitate.

1. Pregătirea documentaţiei de licitaţie şi organizarea procedurii de licitaţie pentru achiziţionarea de autobuze ecologice.

Echipa de implentare a proiectului trebuie să elaboreze un sondaj de piaţă pentru a identifica producătorii şi furnizorii de autobuze.

1. Primirea primelor autobuze şi punerea lor în funcţiune.

Noile autobuze trebuie să funcţioneze pe GPL sau biogaz, să aibă sisteme moderne de securitate a pasagerilor, precum şi să fie confortabile şi atractive pentru cetăţeni.

1. Proiectarea planului provizoriu de transport public (rute, orare, staţiile de autobuz, numărul de autobuze pentru fiecare traseu) pentru funcţionarea noului parc auto.

Momentan cele mai multe curse se realizează pe două trasee: Ramificaţie – Ana Ipătescu (36 de curse de luni - vineri) şi Ramificaţie – Corneşti (30 de curse de luni - vineri).

1. Completarea planului de transport public cu identificarea rutelor secundare care vor fi operate de microbuze.

În zonele oraşului unde drumurile sunt mai înguste sau cererea este mai mică, trebuie elaborat un sistem secundar de trafic pe care să funcţioneze microbuze. Pentru aceasta trebuie realizată infrastructura pentru transport public cu microbuze, staţiile să fie semnalizate şi orarul stabilit.

1. Instruirea şoferilor noilor autobuze.

Noul sistem de transport public trebuie proiectat astfel încât să fie cât mai atractiv şi şoferii noilor autobuze instruiţi pentru a avea abilităţi de conduc ecologic.

1. Promovarea noii flote de autobuze – elaborarea unor plăci care să conţină informaţii referitoare la orare, staţiile de autobuz, trasee şi amplasarea lor în interiorul autobuzelor, în locuri vizibile, pentru folosul pasagerilor.
2. Modernizarea trecerilor de pietono, precum şi a intersecţiilor importante.
3. Instalarea de noi semafoare cu tehnologii actualizate şi crearea de sensuri giratorii.
4. Marcarea autobuzelor alimentate cu GPL sau biogaz pentru creşterea conştientizării cetăţenilor – ţinând cont că noile autobuze nu sunt în mod egal relevante pentru cetăţeni, în special pentru cei cu maşini personale care folosesc foarte rar (dacă nu deloc) mijloacele de transport în comun.

Planul de acţiune pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a iluminatului public în municipiul Sighişoara

Iluminatul stradal este o parte integrantă din mediul municipal, deserveşte comunitatea şi afacerile locale, promovând dezvoltarea economică, şi consolidând siguranţa, securitatea, şi esteticul proprietăţii. Cu toate acestea, multe municipalităţi nu sunt conştiente de toate alegerile disponibile în tehnologie şi proiectare. În timp ce municipalităţile au anumite ţeluri în minte, este posibil să nu ştie cum să înceapă procesul sau ce întrebări să pună când cercetează oportunităţile.

Strategia de dezvoltare a serviciului de iluminat public trebuie să aibă ca misiune principală organizarea, modernizarea, eficientizarea serviciului de iluminat public, ridicarea gradului de civilizaţie, a confortului şi a calităţii vieţii, creşterea gradului de securitate individuală şi colectivă, a gradului de siguranţă a circulaţiei rutiere şi pietonale.

Strategia de dezvoltare a serviciului de iluminat public la nivel comunitar trebuie să fie corelată cu strategia naţională privind serviciile comunitare de utilităţi publice şi să ţină cont de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, de programele de dezvoltare economico-socială a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi de reglementările specifice domeniului, emise de autorităţile de reglementare competente.

În prezent, în contextul crizei economice, a epuizării resurselor energetice bazate pe combustibili fosili şi exacerbarea fenomenului de încălzire globală, eficientizarea consumurilor energetice a devenit prioritară pentru toate categoriile de consumatori.

Legea eficienţei energetice 199/2000 cu privire la utilizarea eficientă a energiei stipulează necesitatea creerii de programe de eficienţă energetică pentru domeniile de interes public ca: iluminatul public, transportul, încălzirea, clădirile publice. Criteriile de iluminare pentru traficul auto au fost: nivelul de iluminare şi uniformitate a căii de rulare, iluminarea părţii adiacente drumului, limitarea strălucirii, conducere vizuală directă.

Pentru pietoni se consideră că iluminarea drumului trebuie să le permită acestora să vadă obstacolele din calea lor şi pe alţi pietoni care sunt în apropierea lor. Pentru aceasta iluminatul pe suprafeţe orizontale şi verticale, ca şi controlul strălucirii, trebuie considerate vitale. Soluţiile trebuie stabilite luându-se în considerare geometrica actualei reţele electrice. Trebuie, de asemenea, făcute calcule fotometrice pentru nivelul de iluminare pe fiecare stradă.

Actualul iluminat public, în special pentru drumurile şi străzile mici, utilizează cantităţi mari de energie şi resurse financiare, eşuând să furnizeze un iluminat de înaltă calitate.

În municipiul Sighişoara se doreşte modernizarea sistemului de iluminat public al oraşului. În prezent, iluminatul este asigurat de un număr de ...... surse luminoase.

Modernizarea iluminatului public interior şi exterior se poate face prin:

• Utilizarea surselor noi şi cu eficienţă luminoasă ridicată, în special prin introducerea largă a lămpilor cu vapori de sodiu de joasă şi înaltă presiune (dacă lămpile cu vapori de mercur de înaltă presiune ar fi înlocuite cu orice tip dde lampă existentă pe piaţă la ora actuală se estimează o creştere a eficienţei energetice cu 30% - 70%);
• Reproiectarea sistemelor de iluminat poate conduce la reducerea consumului de energie electrică, fără a afecta confortul vizual.

Sursele folosite actual pentru iluminatul public sunt uzate moral (surse cu vapori de mercur), au o durată de viaţă scurtă, un consum de energie electrică ridicat şi nu îndeplinesc condiţiile prevăzute prin standardele în vigoare.

Sistemul actual de iluminat public consumă .......kW/an sau lună. Totodată, cheltuielile cu întreţinerea acestui sistem sunt ridicate în special datorită duratei de viaţă.

Există mai multe familii de lămpi care se folosesc în iluminarea şoselelor, fiecare cu propriile caracteristici. Tehnologia disponibilă şi costurile au fost principalii conducători care au determinat ce sisteme au fost folosite în trecut. Prin folosirea unor surse de iluminat mai eficiente, va fi posibilă reducerea numărului lămpilor care operează şi furnizarea aceloraşi nivele de iluminare. Lămpile şi balasturile folosite într-un sistem nu pot fi interschimbate, în mod normal, cu altele. Repotrivirea nu este economică în cele mai multe cazuri. O schimbare a tipului de sursă de lumină necesită de asemenea o schimbare a întregului corp de iluminat.

Tipuri de lămpi:

• Ø Incandescent 

Lămpile incandescente sunt bine cunoscute din utilizarea în gospodării. Acestea oferă o sursă punct de lumină, ceea ce înseamnă că sunt uşor controlate şi direcţionate. Ele folosesc 90% din energia pe care o consumă pentru a produce căldură şi doar 10% merg către iluminat.

• Ø Lămpile fluorescente

Acest tip de lămpi este mult mai eficient decât cel incandescent, practic inversând raţiile de energie pentru a încălzi/lumina. Durata de viaţă este în jur de 20.000 ore. Tehnologia actuală (T-8, T-5) şi balasturile electronice pot înlocui vechiul echipament cu balast magnetic (T-12) şi furniza economisiri de energie de până la 30% - 40%.

• Ø Vapori de sodiu de joasă presiune

Aceste lămpi au o durată de viaţă lungă (18.000 ore) şi sunt foarte eficiente. Totuşi, culoarea pe care o produc este de un galben monocromatic, făcând ca culorile vehiculelor, a îmbrăcăminţii şi a semnelor rutiere să fie neidentificabile şi sunt potrivite doar pentru câteva aplicaţii (anumite autostrăzi, etc.).

• Ø Vapori de sodiu de înaltă presiune

Aceste lămpi emit o lumină galbenă şi sunt cele mai eficiente pentru iluminatul stradal. Sunt produse într-o varietate de forme şi mărimi, sunt multe tipuri de fixare disponibile pentru ele şi au bune caracteristici de control optic.

• Ø Cu halogenuri metalice (HM)

Şi aceste lămpi sunt foarte eficiente şi au un bun control optic. Emit o lumină albă şi au calităţi bune de redare a culorii. Durata de viaţă este în jur de 10.000 ore, mai mult cu noile impulsuri tehnologice de pornire.

• Ø Cu vapori de mercur

Aceasta a fost prima lumină „albă” de înaltă intensitate populară pentru piste şi iluminat exterior. Luminează îndeajuns pentru a vedea că lampa este pornită, dar nu furnizează lumină folositoare suprafeţei de dedesubt, totul folosind aceeaşi cantitate de energie pentru scăderea producţiei. Nu sunt potrivite pentru un iluminat eficient energetic.

Tipuri de lămpi şi luminozitate:

Prin implementarea planului de acţiune pentru îmbunătăţirea iluminatului public se intenţionează reducerea facturii energetice şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale din municipiu. Planul generează economii substanţiale de energie electrică şi un impact pozitiv asupra mediului ambiant prin diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră la sursele producătoare.

Noul sistem de iluminat public va folosi surse de lumină cu consum energetic scăzut şi va respecta normele în vigoare referitoare la iluminatul public. Principalele avantaje sunt:

• Reducerea consumului de energie electrică

Implementarea unui nou sistem de iluminat care să folosească surse de lumină eficiente energetic poate genera o reducere a consumului de energie electrică de până la 50%.

• Reducerea emisiilor de poluanţi

Reducerea consumului de energie electrică conduce la diminuarea emisiilor de poluanţi, în special a celor de CO2.

• Impact social pozitiv

Creşterea calităţii serviciilor de iluminat public va avea un impact social pozitiv.

Problema poluării din iluminat există cam peste tot şi creşte încă destul de rapid. Motivul este echipamentul de iluminat de calitate scăzută. Există o matrice vastă de măsuri. Realitatea va fi un amestec al acestor măsuri, şi include:

• Reducerea orelor de operare
• Reducerea puterii şi/sau numărul lămpilor care operează
• Înlocuirea surselor de iluminat ineficiente cu altele eficiente
• Înlocuirea dispozitivelor de iluminat/a corpurilor de iluminat
• Îmbunătăţirea sistemului de control
• Îmbunătăţirea practicilor de întreţinere

O soluţie deosebit de eficientă din punct de vedere al consumului de energie electrică pentru iluminatul exterior constă în adaptarea nivelului de iluminare în funcţie de densitatea activităţilor din zonă.

Costurile iluminatului public, adică electricitate şi întreţinere, poate fi o cheltuială semnificativă pentru municipalităţi, aşa că este important să se profite de oportunităţile pentru îmbunătăţirea eficienţei. Producătorii dezvoltă în mod continuu produse care sunt mai eficiente energetic şi mai rentabile.

Este important să fie asigurat că luminile funcţionează doar când este nevoie şi doar atunci când cantitatea din lumina zilei este sub un anumit nivel. Acest lucru poate fi atins prin folosirea şi optimizarea comutării fotoelectrice. Trebuie avut grijă ca acest întrerupător să fie ţinut curat şi în stare bună de funcţionare. Municipiul Sighişoara are o valoare medie de .....ore de operare pe an, care este influenţată de condiţiile climatice.

Cantitatea de lumină necesară pe şosele depinde de cerinţele legale, pistă, volumul traficului, tipul de drum, limita de viteză şi împrejurimile. În cazul în care unul din aceşti parametrii se schimbă pe timpul nopţii (ex.: volumul traficului, limita de viteză), fluxul luminos poate fi micşorat. Acest lucru poate fi realizat reducând puterea lămpii sau comutând lampa pe „off”. Pentru a putea estima economisirea, condiţiile structurale ale instalaţiei afectate trebuie să fie analizate individual.

Toate instalaţiile de iluminat trebuie întreţinute pentru a funcţiona la eficienţă maximă. Praful pe lentile, pe panouri şi reflectoare conduce la luminozitate redusă. Lămpile pot fi înlocute pe o bază planificată (programarea intervalului de înlocuire în masă) înainte ca acestea să eşueze. Utilizatea unui număr mic din diferite tipuri de instalaţii şi lămpi micşorează de asemenea costurile prin condiţiile de cumpărare şi menţinerea în stare bună a stocului.

Costurile totale ale unei instalaţii tipice de iluminat stradal pentru o perioadă de peste 25 de ani constau în 85% întreţinere şi electricitate şi doar 15% costuri de investiţie.

Atenta proiectare şi selectare a tipului de lampă şi corp de iluminat pentru o instalaţie este, prin urmare, de cea mai mare importanţă

Programul de acţiuni în domeniul energiilor regenerabile

Promovarea resurselor de energie regenerabilă în municipiul Sighişoara este bună pentru politica energetică a municipiului Sighişoara care are un sistem energetic care depinde de energia furnizată şi de combustibilii fosili. Deoarece unele surse de energie regenerabilă sunt liber accesibile şi nu sunt în legătură cu combustibilii fosili, aceasta ajută la stabilirea reţelelor electrice.

Important, dezvoltarea resurselor regenerabile de energie prezintă o imensă oportunitate economică, în special în zonele rurale ale regiunii şi în care dezvoltarea economică poate fi mai dificilă.

Investigaţiile în regiune pot crea locuri de muncă şi o cultură pentru agricultori, fermieri şi proprietari de terenuri forestiere. În cele din urmă, energia regenerabilă este o investiţie care duce la reducerea consumului de combustibili fosili, reducerea poluării.

Printre avantajele utilizării energiilor regenerabile sunt:

-       Creşterea locurilor de muncă.

-       Adaosurile la baza de impozitare şi oportunităţi de dezvoltare economică locală.

-       Diversificarea veniturilor în zona rurală.

-       Utilizarea rezidurilor forestiere, îmbunătăţirea sănătăţii pădurii, reducererea riscului de incendii.

-       Generarea de energie din gazele reziduale, depozite şi staţii de epurare a apelor reziduale.

-       Un mediu înconjurător mai sănătos, avantaj pentru industria turistică.

Programul va fi un sprijin pentru politica energetică, va juca un rol central în promovarea iniţiativelor locale pe durabilitate şi încălzire globală.

- vine în completarea programului de eficienţă energetică.

Beneficiile resurselor de energii regenerabile

-       De diminuare a riscului

Combustibilii fosili prezintă riscuri semnificative atunci când se analizează disponibilitatea şi preţul.

Municipiul Sighişoara este vulnerabil la creşterea preţului petrolului. Preţul gazelor naturale a crescut semnificativ în ultimii ani (încălzirea caselor) – s-au cheltuit ....... lei pe gaze naturale, gazele reprezintă ........ % din energia electrică, dar procentul este în creştere.

Sursele de energie regenerabilă sunt mai scumpe decât cele existente.

Este esenţial ca noi să acţionăm acum pentru a dezvolta accelerat energia regenerabilă, care va susţine progresul în ..... .

Dezvoltarea resurselor regenerabile energetic reduce riscurile majore de sănătate prin reducerea poluării apei, pământului şi aerului. Efectele adverse ale încălzirii globale asupra vremii şi climei pot fi atenuate prin reducerea emisiilor de CO2.

-       Dezvoltarea economică şi creşterea de locuri de muncă

Investiţiile în energiile regenerabile duc la creşterea locurilor de muncă. Prin investiţii în energia regenerabilă prin parteneriate publice/private şi stimulente pentru sectorul energiilor regenerabile – preţurile pot scădea, atât la gaze naturale.

Dezvoltarea energiei regenerabile poate afecta în mod pozitiv utilizarea terenurilor. Biogazul – rezolvă problema eliminării gunoiului de grajd şi de apă asociate poluării.

Biomasa – poate îmbunătăţii sănătatea forestieră îmbunătăţind calitatea aerului prin reducerea incendiilor.

Beneficii asupra mediului

Sistemele de energie regenerabilă au un impact mai scăzut asupra mediului decât acele sisteme care se bazează pe combustibili fosili şi energie nucleară.

Reducerea impactului de mediu al consumului de energie ajută la conservarea resurselor naturale, riscul asupra sănătăţii populaţiei, creşterea standardelor la calitatea apei susţin turismul de agrement şi creşterea economică.

Scopul şi obiectivele planului

Scopul planului este de a încuraja şi a accelera producţia durabilă de energie din surse regenerabile, stimularea dezvoltării economiei şi îmbunătăţirea viitorului mediu.

Planul intenţionează să demonstreze o varietate de tehnologii pentru producerea energiei din surse regenerabile şi de a diminua barierele în dezvoltarea surselor de energie regenerabilă.

Obiective pe termen lung 2010 – 2025

Generarea de electricitate:

1. 10% din consumul de energie să fie din surse regenerabile (creştere cu 1%/an).
2. 25% din nevoile regiunii până în 2025.

Transport:

1. Motorina – va conţine 5% biodiesel până în 2015 în creştere la 20% până n 2025.
2. Benzina vândută în municipiul Sighişoara va conţine etanol 10% până în 2015.
3. 5% din toată benzina vândută va fi E-85 amestec de etanol şi benzină (85% - etanol; 15% - benzină).
4. 100% din motorina utilizată de vehiculele administraţiei locale va fi .......
5. 10% din benzina utilizată de vehicule va fi E-85, procentul creşte până în 2025.

Proiecte demonstrative:

Pentru a evidenţia avantajele producerii energiei electrice din surse regenerabile şi combustibile, vor fi completate următoarele proiecte:

1. 5 clădiri publice (private) – proiecte solare pasive.
2. Producţia de biodiesel.
3. Etanol din plante.
4. Proiect care generează energie electrică, singular sau orice combinaţie (soare, vânt, geotermal, micro-hidro, biomasă)

Iniţiative legislative

1. Finanţarea mai multor proiecte de energie regenerabilă
2. Scutirea de impozite (50%) pe proprietare pentru instalaţii de producţie etanol (apoi biodiesel).
3. Facilităţi pentru biomasă.
4. Stabilirea de fonduri.

- colectare date ale caracteristicilor (vântului, solar) şi aceste date să fie la dispoziţia publicului.

- realizarea studiilor de fezabilitate ale proiectelor din surse regenerabile.

Coordonarea iniţiativelor va fi făcută de către:

1. Suport pentru gruăul de lucru privind energiile regenerabile.

Acţiuni generale

Următoarele acţiuni vor fi luate pentru a îmbunătăţii şi extinde sprijinul pentru dezvoltarea tuturor surselor regenerabile.

1. Consiliul Local

• Coordonează acţiunile legislative.
• Suport pentru grupul de lucru în domeniul energiilor regenerabile. Grupul va fi format din cetăţeni din sectorul privat, industria energiilor regeneragile, reprezentanţi agricoli, agenţii de stat.

1. Grupul de lucru va stabili:

• Stabilirea priorităţilor cu privire la acţiuni, să definească rolul principalelor părţi interesate şi estimarea impactului bugetar.
• Acordarea asistenţei în atingerea scopurilor pe termen lung şi scurt al acestui plan.
• Colaborare cu utilităţile de stat.
• Să sprijine cercetarea şi proiectele demonstrate.
• Sprijin pentru dezvoltarea forţei de muncă.

Acţiuni specifice

Fiecare segment de resurse, enumerate (alfabetic) mai jos identifică pe scurt resursele şi tehnicile folosite în prezent şi enumeră principalelor obstacole percepute.

Biocombustibili – biodiesel

Sămânţa de rapiţă, muştar, soia cu ulei deşeuri din industria alimentară sau de prelucrare, pot fi rafinate în uleiuri care pot fi folosite ca lubrifianţi, combustibili biodiesel potrivite pentru utilizarea la motoarelor diesel. Multe din aceste materii prime pot fi cultivate în regiunea municipiului Sighişoara.

Biodieselul poate fi amestecat în diferite moduri în general ( % cu   %).

Nu există un mecanism de piaţă care să sprijine producţia de biomotorină, există în prezent o lipsă a materiilor prime. Stimulente mai bune sunt necesare pentru a facilita intrarea pe piaţă.

Cheia este identificarea unei seminţe oleaginoase care produce mare masă de produs şi o sursă generoasă de ulei cu preţ unic.

Acţiuni:

1. Grupul de lucru privind energie regenerabilă va lua în considerare:

-       Forme de parteneriat cu producătorii, agenţiile de stat şi investitorii interesaţi de construcţia unei fabrici pentru obţinerea uleiurilor din materii prime vegetale.

-       Asistenţă în cazul unui proiect demonstrativ.

-       Elaborarea unui program de sprijin pentru cei care utilizează biocombustibili.

-       Suport de lucru care se concentrează pe identificarea unei seminţe oleaginoase care produce o mare masă de produse, o sursă generoasă de ulei la valoare unică.

-       Evaluarea şi diseminarea informaţiilor cu privire la producţia de culturi biocombustibile pentru conversia la biodiesel şi biolubricanţi.

-       Încurajarea consumului de biocombustibili la nivel local.

-       Evaluarea potenţialului de a folosi biodiesel în generatoarele electrice pentru mediul rural/zone independente unde transportul energiei electrice este o problemă în timpul orelor de vârf.

Etanol – Etanolul este un combustibil regenerabil distilat în principal din porumb. În viitor, va fi fabricat din materii prime lignocelulozice, cum ar fi deşeurile de lemn şi rezidurile agricole.

Conţinutul de etanol în benzină poate fi 15% fără a fi nevoie de a modifica motoarele standard.

Alte materii prime de biomasă, cum ar fi orzul sau deşeurile celulozice (iarbă, paie) pot fi folosite pentru a face etanol, dar la costuri mari.

Nu există mecanism de piaţă care să ducă la creşterea gradului de utilizare a etanolului, sensibilizarea consumatorului este scăzută.

Stimuşente mai bune sunt necesare pentru a face culturile de plante pentru etanol viabile din punct de vedere economic.

Acţiuni:

1. Grupul de lucru privind energia regenerabilă va lua în considerare:

-       Asistenţa producătorilor pentru programul de cercetare şi extindere a organizaţiilor agricole în dezvoltarea de culturi pentru biocombustibil, inclusiv dezvoltarea solului în dezvoltarea practicilor de recoltare, planuri de afaceri, facilităţi pentru prelucrare, amplasare, promovare şi dezvoltare a pieţei.

Biogazul

Instalaţiile de biogaz produc electricitate şi energie termică din gazele reziduale (metan) de la depozitele de dezeuri, instalaţii de tratare a apei şi gunoi de grajd.

Pentru agricultori, biogazul este în cele mai multe cazuri un produs secundar, alte beneficii sunt adesea motivul principal pentru aceste proiecte. Doar oraşele mari pot elabora proiecte pentru obţinerea biogazului din gazele reziduale.

Acţiuni:

-       Proiecte demonstrative – sprijin

-       Efectivele de animale

Biomasa

Investiţiile în păduri şi alte surse de biomasă pentru conversia în energie, conduc la beneficii de mediu, sociale şi economice. Acestea includ:

• Reducerea riscurilor de incendiu;
• Creşterea livrărilor de lemn;
• Starea sănătăţii pădurii îmbunătăţită, calitatea apei, habitatul faunei sălbatice;
• Reducerea poluării aerului cauzată de incendii;
• Menţinerea de locuri de muncă de familie, a salariilor şi a industriei de infrastructură în mediul rural.

Aceste beneficii nu sunt controlate în mod corespunzător de piaţa de energie.

Biorafinăriile integrate oferă o altă oportunitate. Acestea pot produce combustibili lichizi, materiale şi produse chimice de mare valoare, energie electrică în aceeaşi instalaţie.

Acţiuni:

Grupul pentru energie regenerabilă va lua considerare de:

-       Formarea de parteneriate între companiile private şi cele de consum pentru dezvoltarea de sisteme de energie pentru comunităţile locale.

-       Sprijinirea eforturilor pentru dezvoltarea de biorafinării integrate.

-       Identificarea şi eliminarea barierelor pentru asigurarea unor surse stabile de biomasă pe termen lung.

-       Sensibilizarea opiniei publice.

-       La nivel local oferă asistenţă dezvoltatorilor de energie în localizarea potenţialului de biomasă.

-       Asistanţă în încheierea de contracte pe termen lung (forestiere).

Hidrocentrale – Concentrarea în principal pe potenţialul de a dezvolta micro-hidro, în asociere cu numeroase conducte şi celule de irigare. Aceste tehnologii ar putea aduce, de asemenea, o contribuţie în zone întregi rurale din regiunea Sighişoara.

Nu avem o experienţă semnificativă în proiectarea, finanţarea, instalarea şi operarea acestor sisteme optimizate de utilizare a apei.

Acţiuni:

-       Finanţarea pentru acoperirea costurilor pentru proiectele de mivro-hidro.

-       Ajută la dezvoltarea sistemelor de canale de irigaţii.

-       Proiect demonstrativ.

-       Identificarea resurselor micro-hidro şi să le pună la dispoziţia publicului.

Energia solară – este o resursă naturală mare neexpluatată. Energia solară este disponibilă în întreaga regiune, oferă oportunităţi pentru crearea de locuri de muncă.

Energia electrică produsă prin celule fotovoltaice.

Acţiuni:

-       Stimularea dezvoltării sectorului de producere a energiei electrice sau termice.

-       Clădirile publice dotate cu sisteme solare performante.

-       Proiect pilot.